Amintiri din vara – Grotta del Falco

20150601_101345-1Iarna nu mai vrea sa vina in adevaratul sens al cuvantului dar afara este ceata laptoasa si frig. Gandul imi zboara la insorita Italie, la diminetile senine cand iti era drag sa iesi din cort, sa-ti pregatesti cafeaua si sa te bucuri de razele blande ale astrului de foc. Era prima zi de vara calendaristica, a treia noastra zi la EuroSpeleoForum si o noua zi pentru o tura de pestera. Cu o zi inainte am facut deja cunostinta cu masivul Alburni urcand dinspre valea care adaposteste localitatile Auletta si Pertosa. De aceasta data am lasat masina lui Bogdan si Mihaelei sa poata si ei sa viziteze zona si noi (Alice, Coralia si  Geza) am vorbit cu organizatorii sa ne grupeze cu cineva care mai merge azi in tura si are loc in mijlocul de transport. Asa am ajuns sa-l DSC00196-1cunoastem pe Giuseppe, speolog incepator la cei 52 ani ai sai. Fiind nascut in zona, pe drum ne-a povestit despre frumusetile locului… De aceasta data ne-am apropiat de platoul carstic al masivului dinspre Vallo di Diano o vale deschisa numai buna de agricultura si astfel mult mai des locuita. Drumul serpuit ne-a smuls repede din peisajul de campie si ne-a purtat printre abrupturi de calcar colorate de flori galbene cu parfum imbatator spre satuce de munte parca rupte din poveste si apoi spre padurile ce acopera campurile dolinare ale platoului de calcar. Ultima bucata de drum ne-am transbordat in masinile de teren al organizaorilor pentru ca urma o portiune foarte proasta de drum forestier.
Continue reading

Grotta di Frà Gentile

DSC00117-1A venit ziua de duminica 31.05.2015, ziua primei ture de pestera. Am participat la sedinte, conferinte… am apucat sa ne si odihnim… eram nerabdatori sa facem cunostinta cu pesterile masivului Alburni. De cand am ajus in Pertosa am admirat proeminentele de calcar alb ale muntelui care se ridica semet asupa noastra (cel putin 1000m diferenta de nivel). Intalnirea pentru tura s-a facut in fiecare zi la ora 9 din piata centrala din sat. Se face prezenta, se pregateste lumea, fara graba, fara stres. Mai e timp si pentru un espresso italian. Pe la 9:20 se pleaca. Caravana de masini se indreapta catre orasul Polla de unde urcam in prima treapta carstica a masivului. Continue reading

Unde frunzele uscate își iau zborul

DSC02993-1Data: 18.01.2014
Participanți: Claudiu Loghin, Claudiu M., George, Coralia, Moise, Miruna, Adrian, Claudiu P., Ernő, Toni, Geza.

Vremea primăvăratecă ne-a permis să revenim la avenul Groapa de aur mai curând decât credeam. De data asta ne-am apropiat dinspre Cheișoara având de cărat destul de multe: materiale pentru consolidat bolovănișul, scule electrice, echipamentul personal, corzi, scripeți și multe alte mărunțișuri. Nici zona aceasta nu a scăpat de exploatările forestiere… Continue reading

Din nou la avenul Groapa de aur

Data: 11.01.2014DSC02961-1
Participanți: Claudiu M., Ionuț U., Sia Mihai, Adrian, Claudiu P., Ernő, Toni, Geza.

În 2012 am inclus avenul Gropa de aur în lista turelor de vizitare ale Congresului Național de Speologie de la Râșnov.  Atunci am organizat două ture ca să pregătim terenul pentru vizite. La prima ieșire (începutul lunii iunie 2012) am prospectat terenul să vedem ce trebuie făcut. Prima și cea mai importantă problemă de rezolvat a fost faptul că nu exista nici un fel de echipare a cavității. Pe de altă parte avenul trebuia curățat de bolovanii instabili, buștenii aruncați de diverși și gunoaie. Toate acestea le-am rezolvat în a doua ieșire pe la sfârșitul lunii iunie a aceluiași an. Tot atunci am confecționat și o balustradă pe partea dinspre poteca turistică. Revelația acestei ture a fost că în terminusul avenului era curent de aer. Fiind vară, cald, curentul era descendent. Continue reading

Duminică speo-fotografică în Măgura și Peștera

Data: 2013.11.24Cetatea Râșnov
Participanți: Ernő, Géza și Toni.

Am plecat pe o vreme destul de instabilă din Brașov, dădea să plouă… Înainte de Râșnov am tras pe sânga ca Ernő să tragă câteva cadre cu cetatea în prim plan și Bucegii ninși și înveliți parțial în nori. Tunul de 300mm și-a făcut treaba, rezultatul îl puteți admira alături.

Ne-am continuat drumul prin Râșnov și Zărnești apoi am urcat de la Fântâna lui Botorog în satul Măgura. Am trecut de biserică, bodegă și ne-am abandonat mașina unde am găsit un loc suficient de larg să nu deranjăm ceilalți participanți la „trafic”. Am inceput să urcăm spre vârful Gălbinarea. Piatra CraiuluiÎn mod normal odată cum urcam trebuia să ni se deschidă priveliștea: spre est Bucegii, spre sud dealurile Culoarului Rucăr-Bran și spre vest culmea de calcar a Pietrii Craiului. Toate acestea nu se arătau. Erau inveliti în cețuri și nori groși.

Unul din obiectivele noastre era Avenul Gaura Gojnei (1/1271). Toni a fost cu ceva ani în urmă la ea dar nu era foarte sigur unde se află. După minim de căutări am regăsit deschiderea de la baza stâncăriei sub un fag mare. Cam în același moment când am ajuns au început și norii să se împrăștie purtați de vânt. Ernő și Toni s-au aruncat asupra peisajului cu aparatele foto. Continue reading

Explorări în Ponorul Nou – Cerna Oltețului

Data: 2013.07.27-28test4
Participanți: Géza și Toni de la Avenul, Ovidiu și Iulian de la Silex Brașov

Am plecat sâmbătă dimineată devreme în Cerna Oltețului pentru explorarea noului puț din Ponorul Nou (2046/75) reperat la tabăra de primăvară de Ovidiu. Ajunși la fața locului am mâncat și ne-am pregătit repede echipamentul de subteran.

După degajarea intrării în puț de tot felul de „televizoare” (bolovani) am început echiparea primei verticale (aprox 15m). Ovidiu și Iulian m-au urmat cartând noul sector. Continue reading

CONVENŢIA SPEOLOGICĂ „GRIND 1988”

de G.Popescugrind88

Istoric
grind88-conventiaDescoperire rarisimă a lui Ioan Dobrescu – C.S.Piatra Craiului – în anul 1985, avenul de sub vîrful Grind (alt. 1958m.) a fost explorat în întregime în 16 iunie 1986 de către echipa de speologi sportivi: G.Popescu (C.S.”Z”), A.Nicolau (C.S.H.) şi F.Stanciu (C.S.H.) cînd s-a atins cota -200m- denivelarea avenului fiind topografiată la 202 m (-200 +2). Explorarea s-a făcut în exclusivitate în manieră T.S.A.
Avenul fiind puternic dărîmat la cota -200 m şi prezenţa apei ce provenea din cascada de pe P51, au făcut ca explorările să se amîne pînă în iunie 1987 cînd s-a iniţiat un program sistematic de lucru de către G.Popescu, revenit la C.S.H. de la C.S.”Z”. Ca urmare, s-a lansat o invitaţie şi speologilor riverani avenului. A participat numai C.S.Avenul Braşov la taberele organizate de C.S.H. în august şi septembrie 1987, cu precizarea că nici unul dintre speologii braşoveni nu a atins terminusul avenului.
Potenţialul dintre intrarea avenului şi resurgenţa de la Gîlgoaie fiind de 1023m – potenţial unic în carstul R.S.R.- ca şi morfologia avenului a impus demararea lucrărilor de dezobstrucţie la cota -200m pentru interceptarea reţelei de sub M. Piatra Craiului. In cele trei tabere de decolmatare organizate de C.S.H. s-a început îndepărtarea conului de dărîmătură din finalul lui P51- îndepărtînd în 5 ore de decolmatare efectivă un volum de doi metri cubi de dărîmătură. Continue reading

Muncă şi exerciţii în Vanga Mare

În data de 7.04.2012, La plecaresâmbătă, deşi afară ploua încet, am plecat spre refugiul Vanga Mare încărcaţi cu materiale pentru reparaţii, echipamentul de căţărat şi TSA. Din Poiană, de la gondola nouă până ce am trecut de Pârtia Lupului, ne-am luptat din greu cu noroaiele ce au rămas pe pârtiile de schi recent „amenajate” după topirea zăpezilor. De aici am mers o bună bucată din drum pe poteca care duce la avenul Groapa de aur. Urcuşul şi noroaiele care ne-au însoţit până în Pârtia Lupului au fost înlocuite de un coborâş domol de care ne-am bucurat din plin fiind apăsaţi pe umeri de toate cele pentru reparaţii, corzi, hamuri, coborâtoare, blocatoare, carabiniere precum şi cele necesare pentru a dormi la refugiu. Se mai potoleşte ploaia şi noi părăsim poteca marcată luând-o spre Vanga Mare. Continue reading

Avenele din Podul Viţeilor – Tura de localizare

Bucurându-ne de o vreme Piatra craiului - Creasta Sudicasplendidă de toamnă, ne-am decis să continuăm localizarea fenomenelor carstice deja cunoscute din Piatra Craiului – zona sud-estică. Asa că, luând ca punct de pornire avenul din Grind (sau Gaura din Funduri), am pornit spre următoarea culme spre nord: Podul Viţeilor.  În acest „picior” al Pietrii Craiului sunt înregistrate un număr de două cavităţi: Avenul inferior şi cel superior din Podul Viţeilor (în cadastrul peşterilor din România conform catalogului publicat de C.Goran în 1981 – număr cadastru: 3/1262 si 2/1262).

Data: 30.10.2011

Participanţi: Anamaria, Toni, Erno, Remus şi Geza.

Sirnea - Culoarul Rucar-BranNe-am apropiat de locul faptei tot via Bran-Şirnea-Curmătura Gropilor-Valea Brusturetului-Poiana Grind. În schimb, de data aceasta am beneficiat de o vizibilitate bunicică. În soarele dimineţii se ridica semeţ în spatele nostru culmea Bucegilor, presarată cu zăpadă iar în depărtare se zăreau culmile culoarului Rucăr-Bran învelite într-o ceaţă fină. Continue reading

Avenul din Grind – tura de localizare

După mai multe încercări, întinse pe mai mulţi ani, de localizare a Avenului din Grind (sau Gaura din Funduri – număr cadastru 5/1262 – denivelare -122m – dezvoltare: 220m) în data de 23.10.2011 ne-am încercat din nou norocul – de data aceasta cu succes.

Participanţi: Alice, Toni, Pali, Adi şi MySelf (Geza).

Dintre noi toţi numai tata (Toni) a mai fost la acest aven, pe atunci ghidat de regretatul Walter Gutt, bun cunoscător al Pietrii Craiului şi a fenomenelor carstice din acest masiv. Nemaibeneficiind de cunoştinţele lui nenea Walter am pus cap la cap diferite informaţii găsite pe net, documentaţiile şi hărţile vechi.

Am plecat din Braşov pe o vreme destul de acceptabilă dar cum ne apropiam de Bran peisajul a început să arate Intrarea Avenului din Gringdin ce în ce mai încetoşat. Când am ajuns la bifurcaţia spre Şirnea eram în ceaţă de a binelea. Ne-am propus să ne apropiem de Piatra Craiului prin Şirnea. Am urcat cu maşina spre Curmatura Gropilor atât de mult cât am putut. De acolo am plecat pe jos spre Valea Brusturelului, de acolo mai departe spre poiana Grind şi mai departe spre poiana Funduri. Ceaţa şi burniţa măruntă ne-au însoţit tot drumul. Urcuşul greu spre Avenul din Grind a mai fost piperat de vânt, ceaţă şi mai deasă decât mai jos, pe alocuri am găsit chiar şi petece de zăpadă. Eforturile noastre de a urca diferenţa de nivel de 350 m de la Poiana Grind şi până la nivelul avenului au fost răsplătite. Am reperat relativ uşor gura întunecată (5m diametru) a avenului.

Padurea fermecata de langa Avenul din GrindNe-am recompensat cu o masă copioasă. În acest răstimp am şi îngheţat bine, aşa că am făcut câteva poze, măsurători GPS şi am luat-o la vale cât am putut de repede ca să ne încălzim, cu promisiunea că ne vom întoarce cât de curând la o vizită efectivă în aven şi, cine stie, poate chiar la o explorare mai amplă a avenului şi a întregii  zone care este destul de puţin explorată.