Amaraje vs DistoX – Distanța Sigură
Topografia de peșteră modernă ar fi greu de imaginat fără DistoX. Ne ușurează muncă înlocuind trei instrumente de măsură: ruleta (sau altă modalitate de măsurat distanța), clinometrul și busola. Printr-o singură apăsare de buton ne arată cele 3 valori relevante în topografie și ne permite să descărcăm aceste date într-un dispozitiv mobil (telefon sau tabletă) în așa fel încât nu mai suntem nevoiți să notăm aceste date în carnețel. Amarajele într-o peșteră sunt elementele de care se atașează coarda și sunt alcătuite din plăcuță, șurub și verigă sau carabinieră. Aceste amaraje pot fi din diferite metale sau combinații separat pe fiecare element.
Cum este influențat DistoX de amaraje?
Amarajele parțial sau integral pot fi alcătuite din materiale cu influență magnetică, în special oțel (Fe). Busola clasică cât și urmașul lui din era modernă a topografiei subterane sunt aparate de măsură care ne ajută să determinăm unghiul dintre nordul magnetic al pământului și direcția următoarei “vize”. Date fiind cele de mai sus este clar că aceste aparate cu obiectele feroase sau magnetice nu prea se împacă.
Într-o peșteră orizontală, în general, avem puține amaraje și le putem evita mai ușor în cursul măsurătorilor nostre, dar în cele verticale, unde suntem obligați să parcurgem verticalele pe coardă, amarajele sunt inevitatabile.
Recent, am văzut într-un aven vize puse direct pe amaraje sau în imediata lor apropiere. Cunoscând sensibilitatea DistoX-ului în materie de magnetism, mi-am pus întrebarea: cât și cum este influențat de prezența amarajelor, în punctul de viză?
Aranjamentul de test
Până să ajung să testez într-un mediu real de peșteră, am creat un banc de probe care să poată să fie și filmat și cât de cât să ofere niște rezultate relevante. În acest sens, am pus DistoX într-o zonă cu podea de lemn, departe de elemente metalice. L-am reglat în așa fel încât să fie direcționat pe nord: să arate 0.00 sau 360.00. Lângă, am așezat un centimetru de croitorie care să nu aibă elemente metalice. Dupa aceea, am început să apropii de aparat diferitele combinații de amaraje, urmărind distorsiunea maximă a măsurătorilor în momentul când amarajul era cel mai aproape de aparat și distanța de la care amarajul nu mai influența aceste măsurători. În ansamblul de amaraj am inclus și un spit de oțel. Acest spit, chiar dacă este plantat în peretele de calcar, creează o influență megnetică.
Rezultate
- Plăcuța Petzl Coudee + Petzl GO7 (otel zincat) + spit
– distorsiune = 17 grade
– Distanța sigură = 35 cm - Placuța Fixe Vrillee (otel) + Petzl GO7 (otel zincat) + spit
– distorsiune = 33 grade
– Distanța sigură = 31 cm - Placuța Raumer Wing (inox) + Petzl GO7 (otel zincat) + spit
– distorsiune = 12 grade
– Distanța sigură = 20 cm - Placuța Petzl Coudee + Veriga Camp 8mm (otel zincat) + spit
– distorsiune = 22 grade
– Distanța sigură = 31 cm - Placuța Fixe Vrillee (otel) +Veriga Camp 8mm (otel zincat) + spit
– distorsiune = 13 grade
– Distanța sigură = 25 cm - Placuta Raumer Wing (inox) +Veriga Camp 8mm (otel zincat) + spit
– distorsiune = 18 grade
– Distanța sigură = 12 cm
Concluzii
Din măsurătorile de mai sus, putem ușor trage concluzia că atunci când topografiem într-o peșteră verticală cu DistoX este indicat să păstrăm o distanța de 35-40 cm între amaraj și aparatul de măsură. Această distanță se încadrează într-o lungime de braț, deci e relativ ușor de menținut.
Ca o ultimă sugestie: atunci când ne apucăm de topografiat să ne analizăm echipamentul și să eliminăm pe cât posibil piesele feroase care au influență magnetică. Mai pot avea influență magnetică: frontalele, bateriile de diferite tipuri etc.