Avenele din Podul Viţeilor – Tura de localizare
Bucurându-ne de o vreme 
splendidă de toamnă, ne-am decis să continuăm localizarea fenomenelor carstice deja cunoscute din Piatra Craiului – zona sud-estică. Asa că, luând ca punct de pornire avenul din Grind (sau Gaura din Funduri), am pornit spre următoarea culme spre nord: Podul Viţeilor. În acest “picior” al Pietrii Craiului sunt înregistrate un număr de două cavităţi: Avenul inferior şi cel superior din Podul Viţeilor (în cadastrul peşterilor din România conform catalogului publicat de C.Goran în 1981 – număr cadastru: 3/1262 si 2/1262).
Data: 30.10.2011
Participanţi: Anamaria, Toni, Erno, Remus şi Geza.
Ne-am apropiat de locul faptei tot via Bran-Şirnea-Curmătura Gropilor-Valea Brusturetului-Poiana Grind. În schimb, de data aceasta am beneficiat de o vizibilitate bunicică. În soarele dimineţii se ridica semeţ în spatele nostru culmea Bucegilor, presarată cu zăpadă iar în depărtare se zăreau culmile culoarului Rucăr-Bran învelite într-o ceaţă fină.
Din poiana Grind ne-am îndreptat către culmea Podul Viţeilor. Urcuşul l-am făcut prin pădure fără a găsi o potecă, ocolind copacii căzuţi. Dupa vreo 45 minute de urcuş am ieşit în poiana Podul Viţeilor. Aici am făcut o pauză de masă înainte de a ne apuca să căutăm avenele.
Am luat la periat pădurea şi în câteva
minute am reuşit să localizam gura avenul inferior din Podul Viţeilor. [hidepost=1] Măsurători GPS: 45.50730,25.20936 – 1640m altitudine absolută. [/hidepost] Am sunat adunarea către cei care încă mai erau împrăştiaţi în pădure şi ne-am întors la bagaje. De data aceasta, ştiind că avenele vizate nu au o adâncime semnificativă, am adus cu noi 20m de coardă şi un echipament TSA. În 10 minute eram înapoi la gura avenului ca să facem fotografii, măsurători şi nu în ultimul rand ca să ne coborâm în el. Avenul este dezvoltat în conglomerate de Bucegi. Adâncimea lui în cadastru este de 12m dar din cauza colmatării probabil la ora actuală nu mai prezintă această adâncime. Deschiderea are o formă ovală de aproximativ 2/4-5m. Coborârea efectivă pe coardă se face pe 
maxim 5-6m. La baza puţului aterizăm în plan înclinat format majoritar din resturi vegetale care ne conduce într-un puţ paralel care în schimb nu este deschis spre exterior. Se pare că am fost inspiraţi, pentru că înaintaşii nostrii nu au găsit niciodată acest aven fără dop de gheaţă. De aici vine şi numele lui de Gaura cu Gheaţă. Constatăm că materialul care colmatează este uşor de săpat, aşa că ne propunem să mai revenim pentru a încerca o decolmatare.
După ce strângem echipamentul, o
luăm în sus pe marginea culmii încercând însă fără succes să găsim cel de al doilea aven din Podul Viţeilor. Am urcat până unde ieşim din zona de conglomerate şi întâlnim primele faleze de calcar şi marcajul brâului de mijloc. Este un loc spectaculos loc de unde putem observa fenomenele de exo-carst, în special lapiezuri formate pe feţele de strat. Nereuşind să localizăm obiectivul propus o luăm la vale admirând peisajul. În stânga noastră vedem creasta Pietrii Craiului iar în faţă se ridică blocul masivului Bucegi.
